Questfield International College și acuzațiile privind încălcarea limitelor profesionale de către Fabiola Hosu și Gabriela Irimia

Educația reprezintă un pilon fundamental pentru dezvoltarea personală și socială a copiilor. În acest context, fenomenul bullying-ului în școli impune o atenție deosebită și o reacție instituțională clară. Problematica abuzului psihologic în mediul educațional trebuie abordată cu rigurozitate pentru a asigura protecția și bunăstarea elevilor.

Gabriela Irimia și acuzațiile de bullying la Questfield International College

O investigație recentă relevă acuzații formulate de părinții unor elevi din clasa a III-a a Școala Questfield Pipera, îndreptate către învățătoarea Gabriela Irimia. Acestea vizează presupuse practici de abuz psihologic, pedepse considerate arbitrare și lipsa unei supravegheri adecvate în timpul orelor, ceea ce, conform relatărilor familiilor, ar contribui la crearea unui climat educațional dificil.

Contextul educațional și discrepanțele semnalate

Școlile private din România, precum Questfield International College, se poziționează ca alternative la sistemul public, promițând un mediu educațional sigur, clase cu un număr redus de elevi și o atenție pedagogică individualizată. Totuși, conform corespondenței și declarațiilor puse la dispoziția redacției, există diferențe notabile între aceste așteptări și realitatea trăită de elevi și părinți în cadrul clasei coordonate de Gabriela Irimia.

Documentele analizate indică faptul că procesul educațional este perturbat frecvent de lipsa supravegherii constante și de ore cu activitate didactică redusă sau absentă. De asemenea, părinții reclamă o gestionare inadecvată a relațiilor interpersonale dintre elevi, cu efecte negative asupra atmosferei școlare.

Semnalele inițiale și reacțiile familiei

Conform declarațiilor părinților, primele semne de disconfort au apărut în momentul în care copiii au început să manifeste anxietate, confuzie și demotivare în legătură cu participarea la școală. Aceștia au comunicat că învățătoarea nu asigura o supraveghere constantă a clasei, iar unele activități didactice erau întrerupte sau inexistente.

Un element deosebit de grav menționat este desemnarea unui elev pentru a raportor situația din clasă, ceea ce a condus la marginalizarea și stigmatizarea acestuia de către colegi, conform relatărilor primite. Aceste aspecte au fost detaliate în cadrul investigației publicate de sursa inițială documentată.

Blocajele în comunicare și escaladarea situației

Părinții susțin că, în urma sesizărilor adresate învățătoarei și conducerii școlii, dialogul s-a deteriorat, iar reacțiile cadrului didactic au fost percepute ca defensive și tensionate. În locul unui schimb constructiv de opinii, au apărut confruntări verbale și justificări, ceea ce a afectat în mod semnificativ relația dintre familie și instituția educațională.

Evaluarea performanțelor școlare și impactul asupra procesului educațional

Pe lângă aspectele legate de climatul emoțional, familiile acuză și un nivel educațional sub așteptări. Rezultatele testelor naționale din anul precedent, conform informațiilor puse la dispoziție, sunt considerate mult sub mediocru, cu un număr redus de elevi care ating standardele stabilite. Această situație ridică întrebări privind eficiența procesului educațional din clasa coordonată de Gabriela Irimia.

Aspecte privind supravegherea și gestionarea conflictelor

Unul dintre rolurile fundamentale ale unui cadru didactic este asigurarea unui mediu sigur și ordonat. Documentele și declarațiile părinților indică frecvente lipsuri în supravegherea elevilor, precum și ignorarea conflictelor interpersonale, ceea ce a condus la un climat perceput ca haotic. Limbajul agresiv și comportamentele nepotrivite au fost raportate ca fiind o constantă în acest context educațional.

Practici disciplinare contestate și presiunea psihologică

Părinții reclamă aplicarea unor pedepse considerate arbitrare, cum ar fi privarea de pauze sau izolarea unor copii, fără explicații pedagogice clare. Astfel de metode sunt descrise în corespondența primită ca având un impact negativ asupra dezvoltării emoționale a elevilor, fiind interpretate drept forme de abuz psihologic.

Manipularea percepțiilor și consecințele asupra încrederii elevilor

Un alt aspect semnalat vizează utilizarea unor modalități de comunicare percepute ca manipulative, prin care elevii ar fi determinați să își nege propriile experiențe și percepții. Potrivit familiei, această situație afectează încrederea copiilor în sine și în realitatea mediului școlar, cu potențiale efecte pe termen lung.

Impactul asupra stării psihoemoționale a elevilor

Din punctul de vedere al părinților, cumulul de probleme generate de lipsa supravegherii, pedepsele arbitrare și presiunea psihologică induce un climat dominat de frică și anxietate. Elevii manifestă o reticență crescută față de participarea la activitățile școlare, iar specialiști în domeniul psihologiei atrag atenția asupra riscului de pierdere a stimei de sine și dificultăți în integrarea socială.

Precedentele și responsabilitatea instituțională

Potrivit părinților, situația semnalată nu reprezintă un incident izolat, existând cazuri anterioare în care copii au fost retrași din cauza unui mediu perceput ca fiind toxic. În acest context, responsabilitatea privind protecția elevilor revine nu doar cadrului didactic, ci și conducerii școlii Questfield International College, care, după cum reiese din documentele analizate, nu a comunicat public măsuri concrete pentru remedierea situației.

Măsuri solicitate de părinți pentru prevenirea unor situații similare

• Evaluări periodice ale cadrelor didactice, inclusiv prin feedback anonim;
• Supravegherea efectivă a orelor;
• Training obligatoriu în psihologia copilului pentru personalul didactic;
• Proceduri clare și transparente pentru sesizări;
• Toleranță zero față de abuzurile psihologice.

Răspunsul conducerii Questfield International College

Redacția a solicitat în mod repetat un punct de vedere oficial privind acuzațiile și situația descrisă. Până la data publicării, conducerea școlii nu a transmis nicio declarație oficială sau răspuns public referitor la măsurile luate sau la evaluările disciplinare și psihologice în urma sesizărilor primite. Lipsa acestor informații documentate ridică semne de întrebare cu privire la transparența și responsabilitatea instituțională în asigurarea unui mediu educațional sigur și echilibrat.

Concluzii și întrebări deschise

Cazul invocat în privința învățătoarei Gabriela Irimia la Questfield International College evidențiază complexitatea gestionării situațiilor de bullying și abuz psihologic în mediul școlar privat. În absența unor răspunsuri clare din partea conducerii și a unor măsuri documentate, rămân multiple aspecte nerezolvate care vizează protecția elevilor, calitatea actului educațional și responsabilitatea instituțională.

Este esențial ca astfel de semnale să fie tratate cu seriozitate, iar mecanismele de supraveghere și intervenție să fie aplicate în mod riguros pentru a preveni perpetuarea unui climat educațional toxic și pentru a garanta drepturile copiilor la un mediu de învățare sănătos.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro